freud | Psiholog Psihoterapeut Psihiatru Coach | E-psiho.ro
Inregistrare
Autentificare
Inregistreaza-te
ca Specialist si promoveaza-ti articolele, evenimentele sau joburile
Pagina de facebook e-psiho Pagina de google plus e-psiho Canalul de twitter e-psiho Canalul de youtube e-psiho Feed RSS e-psiho Adaugare la bookmark e-psiho Adaugare ca motor de cautare e-psiho
Newsletter
Processing

freud

Personalitatea – definitie

Personalitatea – definitie

personalitatea

Definitia si caracteristicile personalitatii

În viata de zi cu zi de multe ori sunt folositi termenii de persoana si personalitate, sensul comun al acestuia din urma fiind o însusire sau calitate pe care cineva o poate avea sau nu. Dar utilizarea lor ca termeni psihologici necesita o definire mai exacta a personalitatii.

Se pune întrebarea “Ce este personalitaea?”. În opinia lui P.Fraisse, istoria psihologiei, între anumite limite, se confunda cu istoria raspunsurilor la aceasta întrebare fundamentala. Înainte de a defini personalitatea trebuie sa definim persoana.

Persoana înseamna individul uman concret. Personalitatea însa, este o constructie teoretica elaborata de psihologie, în scopul întelegerii si explicarii modalitatilor de  functionare ce caracterizeaza organismul psihofiziologic pe care îl numim persoana umana.

În literatura de specialitate si nu numai, exista numeroase definitii ale personalitatii, fiecare surprinzând câteva aspecte ale acestui concept atât de vast.

În “Dictionar de Psihologie” de Norbert Sillamy personalitatea este definita asfel: “(…) element stabil al conduitei unei persoane; ceea ce o caracterizeaza si o diferentiaza de o alta persoana.”

O comparatie intre Freud si Erikson

O comparatie intre Freud si Erikson

freud-erikson

Comparand teoriile dezvoltarii.

Teoria psiho-sexuala a lui Sigmund Freud si teoria psiho-sociala a lui Erik Erikson sunt doua bine cunoscuta teorii ale dezvoltarii. Desi el insusi influentat de ideile lui Freud, teoria lui Erikson se deosebeste intr-o masura importanta de cea a primului. Ca si Freud, Erikson credea ca personalitatea se dezvolta intr-o serie de stadii predeterminate. Spre deosebire de stadiile teoriei psiho-sexuale a lui Freud, teoria lui Erikson descrie impactul experientei sociale de-a lungul intregii existente. Compara si contrasteaza aceste doua teorii uitandu-te la imaginea de ansamblu a stadiilor de dezvoltare prezentate in tabelul de mai jos

Varsta aproximativa

Stadiile de dezvoltare

Categorii: 

ID, Ego, Superego

ID, Ego, Superego

ego-id

Structura personalitatii fiecarui om are trei dimensiuni. Freud, parintele psihanalizei, a impartit-o in Id, Ego si Superego.

Atunci cand se naste, fiecare copil are o personalitate simpla nedezvoltata, ce consta numai in dorinte primitive, neinsusite, porniri pe care le mosteneste. Asadar, el este este un cumul de instincte (tendinte innascute) si reflexe, un cumul de energie neincorsetata care cauta cu disperare sa-si satisfaca instinctele. Freud denumeste personalitatea copilului nou-nascut ID.

El, copilul nou-nascut, nu stie ce inseamna posibil sau imposibil si nici nu are simtul realitatii. In aceasta faza, cea mai puternica pornire este satisfacerea imediata a pulsiunilor – daca unui nou-nascut ii este foame, de exemplu, el nu asteapta. Cand copilul trebuie schimbat, ii este frig, cald, il doare ceva sau vrea sa i se acorde mai multa atentie, Id-ul anunta aceste lucruri pana cand nevoile copilului sunt satisfacute.
Insa chiar din primele zile de viata, pornirile instinctuale ale copilului se vor confrunta cu realitatea. Instinctul de a manca (corelat cu supravietuirea) nu poate fi intotdeauna satisfacut imediat, uneori mama este ocupata si atunci satisfacerea nevoii copilului se face cu intarziere. Apare astfel un o diferenta intre impulsurile copilului si ceea ce primeste. Acest conflict constant intre ID si realitate dezvolta un al doilea nivel al personalitatii, Ego-ul.

De ce visam? Topul teoriilor

De ce visam? Topul teoriilor

de ce visam

Visele au fascinat filosofii de mii de ani, dar abia recent au devenit visele subiectul unei cercetarii empirice si a unor studii stiintifice concentrate. Este foarte probabil sa te fi trezit des incercand sa rezolvi misterul din continutul visului tau, sau poate ca te-ai intrebat de ce visezi, in primul rand…

Sa incepem prin a raspunde la o intrebare de baza -  Ce este un vis? Visul include suma imaginilor, gandurilor si emotiilor experimentate in timpul somnului. Visele pot fi extraordinar de intense sau foarte vagi.; incarcate de emotii pozitive sau de reprezentari infricosatoare; concentrate si usor de inteles sau neclare si confuze.

Libidoul

Libidoul

Libidoul este aspectul psihic al pulsiunii sexuale, el reprezentând "manifestarea dinamica a pulsiunii sexuale în viata psihica". "Libidoul este energia acelor pulsiuni care au de-a face cu tot ceea ce se întelege prin iubire" (Freud).

Conceptul de libido reprezinta în teoria freudiana energia care orienteaza si sustine pulsiunile sexuale. Dupa Jung notiunea de libido desemneaza "energia psihica", în general, prezenta în tot ceea ce este "tendinta catre", "apetitus".
Din aceasta îngemanare a rezultat si sensul cel mai larg al cuvântului care desemna dorinta sexuala.
Pentru Freud libidoul nu acopera întregul câmp pulsional, nu este reductibil la o energie mintala nespecifica, nu poate fi desexualizat.

Din punct de vedere cantitativ, libidoul masoara procesele si transformarile în domeniul excitatiei sexuale. Cresterea, diminuarea, repartitia, deplasarea libidoului consitutie mijloacele pentru explicarea fenomenelor psihosexuale. Libidoul se apropie de dorinta sexuala, prin cautarea satisfactiei (precum foamea în instinctul de nutritie) în obiecte, pe care le fixeaza sau le abandoneaza (parasirea unui obiect pentru altul). Daca pulsiunea sexuala reprezinta o forta care exercita o miscare, atunci libidoul este energia acestei pulsiuni.

Psihodinamica suicidului

Psihodinamica suicidului

Multe boli psihiatrice diferite pot culmina cu deznodamantul tragic al sinuciderii. Sinuciderea este cel mai des asociata cu tulburari afective majore. Determinantii comportamentali suicidari pot fi atat biologici, cat si psihologici. In anumite situatii, toate modalitatile de tratament somatic disponibile trebuie sa fie folosite agresiv in paralel cu abordarea psihoterapeutica. In multe cazuri, doar psihoterapia nu este suficienta pentru pacientii severi suicidari.