DEPRESIA - SIMPTOMELE DEPRESIEI

Simptomatologia depresiei este complexă şi diferă ca intensitate şi asociere în funcţie de tipul depresiei: distimie, depresie majoră sau depresie maniacă (tulburare bipolară).

Manifestările distimiei au un caracter cronic şi durează perioade mai lungi de timp, deşi ca intensitate sunt mai scăzute. Reduc randamentul intelectual şi profesional al individului însă nu îl incapacitează. Manifestările depresiei majore însă incapacitează individul, perturbând randamentul profesional, somnul, apetitul, libido-ul şi activităţile de relaxare. Simptomele asociate durează mai mult de două săptămâni. Depresia maniacă sau tulburarea bipolară cuprinde un ciclu de tulburări de dispoziţie, compus din stări de tristeţe patologică urmate de stări de euforie. Schimbările de dispoziţie se produc gradat sau brusc. Formele particulare ale depresiei sunt: depresia psihotică, depresia post-partum şi tulburarea depresivă sezonieră. Depresia psihotică se manifestă sub forma episoadelor psihotice (halucinaţii, delir, etc.) în asociere cu forme severe ale depresiei. Depresia post-partum apare la unele femei dupa naştere, afectând capacitatea mamei de a-şi îndeplini responsabilităţile parentale. Durează de la câteva săptămâni la câteva luni. Tulburarea depresivă sezonieră se manifestă doar în anumite perioade ale anului, de obicei în timpul sezoanelor cu mai puţină lumină solară. Simptomele dispar în timpul anotimpurilor calde şi luminoase. Simptomele specifice principalelor tipuri sunt: tristeţe şi melancolie permanentă, iritabilitate, furie, nelinişte sau senzaţie de goliciune sufletească. Bolnavul are o gândire pesimistă, lipsită de speranţă. Se consideră neajutorat, neputincios şi se învinovăţeşte pe sine permanent. Dispare pofta de viaţă, de a trai iar suicidul este privit ca singura soluţie pentru rezolvarea problemelor. Activităţile zilnice sunt întreprinse fără interes iar hobby-urile şi activităţile de relaxare nu mai produc plăcere. Libido-ul este redus, apar probleme de somn: insomnii sau nevoia de a dormi mai mult. Se instalează oboseala, durerile de cap, tulburările digestive sau dureri cronice fără o cauză evidentă. Mişcările bolnavului devin greoie ca şi cum fiecare gest ar fi un efort pentru acesta. Se produc modificări de greutate: slăbire datorată lipsei de poftei de mâncare sau îngrăşare ca urmare a creşterii poftei de mâncare. Bolnavului îi este greu să ia decizii, să se concentreze, să reactualizeze informaţii sau să memoreze informaţii noi. În cazul copiilor şi a adolescenţilor rezultatele şcolare scad şi par plictisiţi în permanenţă, pierzându-şi interesul pentru marea majoritate a activităţilor. Episoadele de manie, specifice tulburării bipolare, se caracterizează prin: furie şi iritabilitate nejustificată, senzaţie de euforie şi exaltare, insomnie, vorbire rapidă şi incoerenţă sau tonalitate ridicată a vocii, comportament social neadecvat, comportament sexual exacerbat, gândire confuză şi incoerenţă, capacitate redusă de analiză, percepţii exagerate despre sine şi lumea înconjurătoare, deformări ale realităţii.

Manifestări:

• Tristeţe continuă, teamă puternică, nelinişte, sentimentul de deşertăciune;

• Lipsa de speranţă, pesimism, trecutul şi viitorul sunt văzute în culori întunecate;

• Sentimente de vinovaţie, părere de sine proastă, neajutorare;

• Pierderea plăcerii pentru activităţi care-i aduceau bucurie şi plăcere, inclusiv viaţa sexuală;

• Tulburări de somn: trezirea matinală cu sentimentul de teamă şi stupoare; îmbunătăţire uşoară a dispoziţiei spre seară;

• Pierderea apetitului şi scădere în greutate;

• Scăderea energiei, dinamismului; oboseală şi senzaţia de lentoare;

• Gânduri despre moarte, sinucidere şi chiar tentative de suicid;

• Neastâmpăr, nelinişte, iritabilitate;

• Dificultăţi de concentrare, memorare şi în luarea deciziilor.

Uneori pacienţii cu depresie pot prezenta multe semne de rău fizic. Plângerile cele mai frecvente sunt: dureri de cap, ameţeli, disconfort gastric sau toracic, dureri articulare, constipaţie sau diaree, perturbări menstruale, scăderea performanţelor sexuale.

Citeste mai mult:

DEPRESIA CAUZELE DEPRESIEI

CUM POT FAMILIA ŞI PRIETENII SĂ AJUTE O PERSOANĂ DEPRESIVĂ?

CÂND ESTE RECOMANDAT CONTROLUL MEDICAL?

TRATAMENTUL DEPRESIEI AUTOAJUTORUL

Acest articol nu poate fi preluat fara acordul nostru.