Intreaga istorie a sexualitatii umane a cunoscut o serie de forme de exprimare a instinctului sexual, forme ce nu au un caracter unitar sau omogen, ci poseda o mare variabilitate si diversitate, in functie de traditii, moravuri, obiceiuri, reguli scrise sau nescrise etc. Astfel, neexistand doar un singur model cultural al sexualitatii umane, nu se pot judeca "abaterile" sau formele de "devianta". De aceea se afirma ca ceea ce intr-o anumita societate poarta eticheta de deviant, in alte societati sau perioade istorice este definit ca un fenomen normal.

Spre ex. Intr-un trib din Zambia o femeie casatorita s-a plans sfatului batranilor ca sotul ei este un "pervers sexual". La o examinare mai atenta a cazului s-a constatat ca "perversiunea" respectiva consta in sarutarea si dezmiedarea sanilor sotiei ca act de preludiu. Pentru acest fapt batranii tribului l-au sanctionat pe vinovat. In alte cazuri, dimpotriva, alte obiceiuri si practici sexuale apartinand altor culturi decat cea europeana trezesc dezgustul indivizilor din societatile europene.

M. Eliade afirma ca pentru omul modern sexualitatea nu reprzinta decat acte fiziologice, in timp ce pentru omul culturilor arhaice, aceasta reprezenta o ceremonie, un sacrament. In acest sens, in mai multe credinte si religii traditionale stravechi, falusul reprezenta un simbol al puterii generatoare, ce nu avea un caracter erotic cum intalnim astazi in societatiile civilizate.

Nae Ionescu rostea adesea in fata studentilor o propozitie devenită celebră: “Tineretul are intotdeauna dreptate in sensul latent că tineretul dispune de timpul necesar pentru corectarea propriilor greseli inerente varstei. De aceea tineretea este prin definitie creatoare.” In “Arta de a muri”, Mircea Eliade, intr-un eseu despre tinerete si bătranete afirma că tinerii au simtul trecutului mai acut decat varstnicii.

Trecutul este un element prezent pentru că nu s-au detasat de amintiri. Cereti unui tatar să scrie o carte asupra vietii si ea va contine o mie de pagini, un matur va scrie o sută, iar un bătran 20. Este exprimat aici destinul tineretii imbătată de Spatiu si Timp si al bătranetii sufocat de Spatiu si Timp.
Dacă – spunea Turgheniev – farmecul tineretii nu stă in puterea de a infăptui orice ci si puterea credintei că pot orice, taina seniorilor este puterea de a dărui ( sfaturi, experiente, valori si repere, dar mai ales dragoste), cerand doar să li se păstreze demnitatea.
 

Vreau sa aflam impreuna de ce barfesc oamenii…si daca femeile barfesc mai mult decat barbatii?

Toti oamenii ajung la un moment dat sa faca lucrul asta mai putin ornorabil. De ce?!? O explicatie la indemana, convenabila si care ne-ar scoate cumva fata la lumina ar fi ca folosim barfa ca pe o supapa, atunci cand nu mai putem controla frustrarile si furiile interioare. Si ne lamentam si ii criticam pe ceilalti cand de fapt neputiinta si nestiinta noastra ne nemultumeste. Atata timp cat nu ranim ireversibil pe cineva, cand nu provocam o drama, cand nu facem un mare rau cuiva, mai treaca mearga. Dar cum putem stii asta cu siguranta atunci cand deschidem gura si varsam vrute si nevrute?!? 

Cum putem stii ca persoana sau persoanele atinse vor fi capabile sa treaca cu vederea, sa uite si sa ierte asa ceva?!? Nu putem. Si cu toate astea, daca se mai iveste ocazia, mai tragem o barfa; ca ce mai conteaza una in plus pe langa toate celelalte?! Barfim pe altii ca sa distragem atentia de la noi. Se pare ca atunci cand avem o pro blema suntem mai predispusi sa fim binevoitori si sfatosi cu altii; nimic ironic aici, pentru ca atragand atentia asupra problemelor altora nu facem decat sa ne detasam si sa le consideram pe ale noastre mai mici si, deci, mai usor de rezolvat.

Am fost fascinat, şi mai mult decat putin derutat, de psihologia celebritatii ani de zile.

De ce oamenii sunt atraşi de celebritati?

Dupa cina cu Pat Boone urmatoarea noapte mai multi patronii de restaurante s-au prezentat lui  Pat.  Când au ajuns acasă  sunt sigur ca au povestit  familiilor  şi vecinilor cu multa faima despre experienta lor. Ciudat este ca practic ei au ignorat-o pe frumoasa sa sotie Shirlei.

De ce alte persoane vor să devină celebritati? Am lucrat cu un autor odata care dorea ca  fotografia sa sa apara în fiecare anunţ pentru a-i creşte celebritatea. Era foarte  încântat ori de câte ori străini il recunosteau în aeroporturi. Nu-mi  puteam imagina de ce. Ce beneficii avea  în cazul în care străinii susoteau, "Uite, acolo merge aşa şi aşa ..." .

Dar, recent, în timp ce studiam ştiinţa “networkului”  pentru a înţelege impactul lui in marketing, am realizat că se poate explica, de asemenea, psihologia celebritatii.

Reţele  -Networks

Sunt sigur că aţi auzit că fiecare dintre noi nu este mai departe de 6 pasi de oricine altcineva de pe planetă. Se numeşte fenomenul lumii mici. Se pare că nu numai acest lucru este adevărat - şi nu doar pentru Kevin Bacon -, dar numărul real este ceva mai mică de şase. Structura şi comportamentul reţelei face fenomenul lumi mici posibil.