Despre stransul mainii
Despre stransul mainii
Cat de important este daca strangi sau nu mana cuiva? S-a dovedit ca acest simplu gest are o importanta fundamentala in relatiile potentiale, sau in cadrul celor deja existente.
Unul dintre experimentele care vine sa sustina aceasta idée este cel intreprins de Allen Konopachy in SUA, care a lasat in cabina unui telefon public o moneda de 25 de centi. Majoritatea persoanelor si–au insusit moneda inainte de a parasi cabina. Cand ieseau din acesta, se apropia de ei un student care intreba daca nu i-au vazut moneda. Mai mult de 50 % au mintit, spunand ca nu au vazut banul respectiv.
In a doua jumatate a experimentului, studentul saluta fiecare persoana care iesea din cabina, se prezenta, ii strangea mana si abia apoi intreba daca i-au vazut moneda. Acum, numai 24% dintre persoanele care luasera moneda au mintit.
Astfel, putem observa cat de important a fost stransul mainii alaturi de prezentarea personala, creandu-se intre cei implicate o legtura de solidaritate care a facut mai dificil ca oameniii sa minta ulterior.
Este foarte interesant sa observam felul in care oamenii strang mana celui cu care intra in contact. Putem obtine in acest fel informatii importante atat despre personalitatea lor, cat si despre sentimentele pe care le au fata de persoana respective. Sigur ca acesti indicatori sunt greu observabili, ei nefiind evidenti nici pentru partener.
Stransul mainii poate varia in fnctie de initiatorul salutului, de felul in care este oferita mana, de numarul de strangeri pe care le include, de persoana care controleaza gestul.
In principiu, exista 8 tipuri de strangeri de mana:
• Menghina- regula unanim acceptata este ca presiunea nu trebuie sa fie nici prea mica, nici prea mare, fiecare persoana modificand presiuna exercitata de mana sa, in functie de cea a partenerului. Totusi, exista persoane care nu se conformeaza aceste legi nescrise, strangand foarte mult mana celuilalt, uneori facand inconstient acest lucru, in intentia de a-si exprima puterea. Oamenii care doresc sa arate celorlalti ca nu sunt atat de slabi si de ineficienti pe cat par, folosesc deseori menghina ca pe o forma de compensare.
• Mana moarta- acele persoane nu exercita nicio presiune sin u contribuie la realizarea mutuala a salutului, neintrand in legatura cu celalalt. Intocmai ca si mana, persoana respective ramane pasiva, detasata, fapt ce se petrece in general cu persoanele pline de ele. Femeile care vor sa lase o impresie de feminitate languroasa, in acelasi mod comportandu-se barbatii puternici cu intentia de a-si sublinia puterea.
• Mana ferma- Wiliam Chaplin a realizat o cercetare detaliata asupra legaturii dintre felul in care este stransa mana si personalitatea autorului gestului. Persoanele care nu sunt blocate emotional, extravertite, in timp ce persoanele nevrotice, sau timide, prefera sa faca invers. Au mai descoperit si ca persoanele deschise la experiente noi strang mana ferm, dar acest lucru e valabil doar in cazul femeilor.
• Lipitoarea- se poate vorbi de acest tipde strangere de mana in cazl persoanelor care retin mana partenerului dupa ce o strang. In spatele acestui comportament exista varii motive, dar acestea se reduce la problema controlului. Interesant este ca oamenii prinsi in acest fel au rareori curajul de a-si trage mana din stransoare, asteptand sa fie “salvati” de un eveniment exterior.
• Mana umeda- oamenii care au mainile transpirate incearca sa mascheze acest fapt stergandu-si mana de haine inainte de a strange mana cu cineva, dar urmele anxietatii nu dispar intotdeauna de la nivelul pielii. O alta metoda de eschivare este cea a arcuirii palmei, astfel incat suprafata de contact ramasa sa fie cat mai restransa.
• Reintarirea- apare in cazul in care oamenii vor sa isi arate fie entuziasmul, fie caldura, apucand mana celuilalt cu ambele maini. In alte versiuni, mana stanga poate fi pusa pus ape umarul, bratul sau antebratul peartenerului, marindu-se astfel gradul de angajare in relatie.
• Salutul invaziv- exista doua moduri in care salutul poate fi deplasat in spatiul personal al unuia dintre parteneri. Prima varianta este cea in care o persoana o trage pe cealalta in spatial sau, sugerrand obligativitatea celuilalt de a respecta conditiile impuse. Cea de-a doua este invadarea spatiului celuilalt.
• Salutul dominant- se refera la rotirea antebratului unuia dintre parteneri, pentru a aduce mana lor deasupra mainii celuilalt, impunandu-se in fata celuilalt in acest mod. Pozitiile de pronatie sunt asociate cu controlul si dominanatia, in timp ce pozitiile de supinatie cu pasivitatea si sumisiunea.
Articol alcatuit pe baza informatiilor din lucrarea “Fericirea autentica”, M.Seligman
Adaugă comentariu nou