Iubim, visam fara oprire si ne facem planuri alaturi de persoana iubita, dar nu ne intrabam niciodata ce ne motiveaza. Se intrezareste, totusi, un "de ce" atunci cand lucrurile nu mai merg la fel ca in momentele de la inceput.

De ce simtim "fluturi in stomac" de fiecare data cand ne gandim la persoana iubita si de ce momentele pe care nu lu le petrecem impreuna sunt pline de asteptare? Ce ne face sa alegem o anumita  persoana pentru tot restul vietii? Un prim raspunsul il gasim in teoria evolutionista: pentru reproducerea speciei. Si asta pentru ca natura aranjeaza astfel lucrurile incat specia sa fie perpetuata de indivizi compatibili. In sa acest raspuns nu explica pe de-a intregul procesul complex prin care se declanseaza in organism mecanisme de o finete nemaintalnita la o alta specie, in timpul caruia sunt pusi la munca zeci de hormoni si de neurotransmitatori.

Contrar altor functii din corp, capacitatea de a ne indragosti nu se diminueaza in timp. Prin urmare daca si la varsta a treia, cand nu mai putem vorbi de perioada fertila, ne putem indragosti la fel de usor ca in adolescenta, simplul fapt de a ne inamora nu are de-a face neaparat cu dorinta de procreare, sublinizaza specialistii.

Din teama de singuratate

Cercetatorii au ajuns la concluzia ca , atunci cand ne indragostim, cautam de fapt sa nu  fim singuri si sa avem alaturi partenerul capabil sa completeze experienta deja acumulata. Pare dificil de realizat?! Nici pe departe! La fel cum aveam amprente la degetele de la mana, asa si  psihicul nostru are amprentele lui, care ofera detalii despre experienta anterioara, despre fobiile pe care le avem si despre mecanismele de supravietuire. Inconstient, cu totii avem posibilitatea de a scana amprentele psihologice ale celorlati. Normal, cele mai atragatoare vor fi persoanele care nu au amprentele care se potrivesc sau sunt complementare cu ale noastre.  Asa se explica cuplurile in care ea vorbeste mult si pune tara la cale,  iar el asculta si cauta solutii pentru ca ea sa-si poata pune planurile in aplicare, si in acelasi mod se explica cuplurile in care ei gandesc la fel.

Dragostea asemenea unui drog

O prima intalnire, o a doua, o a treia pana la infinit....Cu fiecare intalnire simtim nevoia sa petrecem cat  mai mult timp impreuna. Si este si normal: odata ce "am pus ochii" pe persoana care ne completeaza, intra in actiune un centru din creier stimulat si in cazul altor dependente. De fapt, in urma scanarii creierelor persoanelor indragostite,  s-a observat ca modificarile cerebrale suferite sunt aceleasi ca la o persoana care consuma droguri. Cand iubim creierul elibereaza dopamina, un neurotransmitator, care cauzeaza senzatia de euforie. Aceeasi substanta produce starea de placere  din timpul unei partide de sex.  In momentele intime se elibereaza si doi hormoni (vasopresina si oxitocina), care nu fac decat sa ne intipareasca si mai mult in memorie informatii despre mirosul sau aspectul partenerului. Iar atunci cand un anumit miros ne aduce aminte de partenerul de viata, creierul nostru reactioneaza imediat prin eliminarea dopaminei. Urmarea o stie orice indragostit: ne simtim visatori, cu capul in nori.

Sursa: Lena Rusti - psiholog psihoterapeut,  Mentarex Consult

Supliment Sanatate - Adevarul