Psiholog Psihoterapeut Psihiatru Coach - E-psiho.ro
Inregistrare
Autentificare
Inregistreaza-te
ca Specialist si promoveaza-ti articolele, evenimentele sau joburile
Pagina de facebook e-psiho Pagina de google plus e-psiho Canalul de twitter e-psiho Canalul de youtube e-psiho Feed RSS e-psiho Adaugare la bookmark e-psiho Adaugare ca motor de cautare e-psiho
Newsletter
Processing

Tu si ceilalti

Tu si ceilalti

POTI CONVIETUI CU CEI DIN JUR?

Pentru R. Kahler, un psihanalist American, aptitudinea noatra de “bien vivre” (convietuire) cu ceilalti, depinde in primul rand de interdictiile noastre din copilarie, de mustrarile pe care le-am primit fiecare dintre noi.

Care sunt ale tale? Incercuieste fiecare afirmatie care ti se potriveste:

 

  • Nu ai luat mai mult de 15 zile de concediu una dupa alta (de cand muncesti)

* Ai deseori migrene cand te trezesti

Categorii: 

TRATAMENTUL DEPRESIEI

TRATAMENTUL DEPRESIEI

DEPRESIA - TRATAMENTUL DEPRESIEI

În comparaţie cu alte afecţiuni mentale, tratamentul depresiei are cele mai favorabile rezultate. Aproximativ 80% dintre pacienţi - trataţi corespunzător (cu antidepresive) - sunt complet vindecaţi. Tratamentul farmacologic rămâne principala metodă de terapie. Durata tratamentului este de cel puţin 5-8 săptămâni; dacă rezultatele la tratament sunt bune, este recomandat ca tratamentul antidepresiv să fie menţinut chiar mai mult timp (6 luni sau mai mult), pentru a preveni revenirea simptomelor.

 

Medicul psihiatru ţine cont, în stabilirea tratamentului, nu doar de trăsăturile particulare ale afecţiunii pacientului, dar şi de vârsta şi sexul pacientului, de debutul afecţiunii, de răspunsul individual la tratament, de eventualele afecţiuni asociate. Există multe metode de psihoterapie, dar ele se bazează pe atenţia şi suportul acordat pacientului la nevoie.

ID, Ego, Superego

ID, Ego, Superego

ego-id

Structura personalitatii fiecarui om are trei dimensiuni. Freud, parintele psihanalizei, a impartit-o in Id, Ego si Superego.

Atunci cand se naste, fiecare copil are o personalitate simpla nedezvoltata, ce consta numai in dorinte primitive, neinsusite, porniri pe care le mosteneste. Asadar, el este este un cumul de instincte (tendinte innascute) si reflexe, un cumul de energie neincorsetata care cauta cu disperare sa-si satisfaca instinctele. Freud denumeste personalitatea copilului nou-nascut ID.

El, copilul nou-nascut, nu stie ce inseamna posibil sau imposibil si nici nu are simtul realitatii. In aceasta faza, cea mai puternica pornire este satisfacerea imediata a pulsiunilor – daca unui nou-nascut ii este foame, de exemplu, el nu asteapta. Cand copilul trebuie schimbat, ii este frig, cald, il doare ceva sau vrea sa i se acorde mai multa atentie, Id-ul anunta aceste lucruri pana cand nevoile copilului sunt satisfacute.
Insa chiar din primele zile de viata, pornirile instinctuale ale copilului se vor confrunta cu realitatea. Instinctul de a manca (corelat cu supravietuirea) nu poate fi intotdeauna satisfacut imediat, uneori mama este ocupata si atunci satisfacerea nevoii copilului se face cu intarziere. Apare astfel un o diferenta intre impulsurile copilului si ceea ce primeste. Acest conflict constant intre ID si realitate dezvolta un al doilea nivel al personalitatii, Ego-ul.

Problema patratelor

Problema patratelor

In desenul alaturat, realizat cu ajutorul a 23 de chibrituri, se numara 10 patrate. Ridicati din configuratie numarul minim de chibrituri in asa fel incat sa nu mai ramana niciun patrat. Care este acest numar? 

Categorii: 

FENOMENE PSIHOSOCIOLOGICE ALE MEDIULUI PRIVATIV DE LIBERTATE

FENOMENE PSIHOSOCIOLOGICE ALE MEDIULUI PRIVATIV DE LIBERTATE

FENOMENE PSIHOSOCIOLOGICE ALE MEDIULUI PRIVATIV DE LIBERTATE

Cunostintele privind fenomenele psiho–sociale ce pot surveni în conditiile mediului privativ sunt necesare, deoarece institutia specializata în executarea sanctiunilor privative de libertate se deosebeste prin profilul sau psiho-social de oricare alta institutie sau grupare organizata de oameni.

Venirea individului în penitenciar nu este urmarea unui act propriu de viata sau a unei obligatii cetatenesti (cum este cazul internarii într-un spital sau efectuarea stagiului militar), ci reprezinta o forma de sanctionare aplicata de societate individului care s-a abatut de la normele ei morale si juridice.

Odata cu intrarea în penitenciar individul resimte, într-o masura mai mare sau mai mica, în functie de vârsta, de structura sa psihologica,

de maturizarea sociala si de nivelul de cultura, efectul privarii de libertate si reactioneaza într-un mod personal la aceasta noua situatie.

Socul depunerii (încarcerarii)