Articole Interesante | Psiholog Psihoterapeut Psihiatru Coach | E-psiho.ro
Inregistrare
Autentificare
Inregistreaza-te
ca Specialist si promoveaza-ti articolele, evenimentele sau joburile
Pagina de facebook e-psiho Pagina de google plus e-psiho Canalul de twitter e-psiho Canalul de youtube e-psiho Feed RSS e-psiho Adaugare la bookmark e-psiho Adaugare ca motor de cautare e-psiho
Newsletter
Processing

Articole Interesante

Caracteristicile celor opt tipuri de temperament

Caracteristicile celor opt tipuri de temperament

caractere
Dintre trasaturile de personalitate, cele mai accesibile, cele mai usor de observat si de caracterizat sunt cele temperamentale. Aceste trasaturi sunt innascute, nu implica responsabilitatea individului, neconditionand valoarea acestuia din punct de vedere moral, cultural sau profesional, dar se constituie in premise in devenirea social-morala a omului. Ele se manifesta de la cea mai frageda varsta si se mentin toata viata. Pasionati (EAS) – Indivizi ambitiosi, care se realizeaza. Tensiune extrema a personalitatii. Activitate concentrata asupra unui scop unic.

De ce visam? Topul teoriilor

De ce visam? Topul teoriilor

de ce visam
Visele au fascinat filosofii de mii de ani, dar abia recent au devenit visele subiectul unei cercetarii empirice si a unor studii stiintifice concentrate. Este foarte probabil sa te fi trezit des incercand sa rezolvi misterul din continutul visului tau, sau poate ca te-ai intrebat de ce visezi, in primul rand… Sa incepem prin a raspunde la o intrebare de baza -  Ce este un vis? Visul include suma imaginilor, gandurilor si emotiilor experimentate in timpul somnului. Visele pot fi extraordinar de intense sau foarte vagi.; incarcate de emotii pozitive sau de reprezentari infricosatoare; concentrate si usor de inteles sau neclare si confuze.

Tehnici de persuasiune

Tehnici de persuasiune

persuasiunea
Persuasiunea in viata de zi cu zi. Ne confruntam zilnic cu persuaniunea, intr-un mod sau altul. Comerciantii de produse alimentare doresc sa le incercam cele mai noi produsele, in timp ce studiourile de filme vor  sa le vedem ultimele blockbuster-uri.  Deoarece persuasiunea este o componenta generalizata a vietilor noastre, ne va fi mai usor sa observam modul in care surse externe ne influenteaza.

Emisfera stanga vs. emisfera dreapta

Emisfera stanga vs. emisfera dreapta

emisfera dreapta stanga
Sa intelegem cat este mit si cat este realitate despre dominanta uneia dintre emisfere. Ai auzit oamenii spunand  ca tind sa foloseasca mai mult emisfera dreapta sau pe cea stanga a creierului? De la carti pana la programe Tv, ai auzit probabil aceasta fraza mentionata de nenumarate dati sau poate ca ai facut chiar tu un test online pentru a afla in ce categorie te incadrezi. Care este teoria legata de emisfera dreapta, respectiv  emisfera stanga?

FRICA in psihologia femeilor

FRICA in psihologia femeilor

frica femeilor
  Femeile se tem de diferite lucruri si se tem intr-o maniera diferita fata de barbati. Diferenta poate fi rezultatul istoriei diferite a celor doua sexe. Femeile au fost intotdeauna infatisate in literatura si chiar in mitologie ca fiind supuse si pasive – iar feminitatea a fost considerat un gen doar alaturat barbatilor. Istoria invaluie personalitatea femeilor si creeaza astfel un subconstient feminin, exclusiv al lor. In orice caz, desi locul lor in istorie a avut atatea efecte asupra fricilor generalizate ale femeilor, experientele personale trebuie, de asemenea, sa fie luate in considerare. O femeie abuzata in casnicie va dezvolta ulterior o frica de casatorie ( sau chiar de aspecte asociate cu ceremonialul de nunata, verighete, rochii de mireasa). O femeie care a fost rapita poate dezvolta o temere fata de locurile intunecate si aleile inguste. Alte experiente ingrozitoare, unice pentru fiecare individ, pot avea diferite efecte asupra diferitor femei.

Convingerea ca vom reusi

Convingerea ca vom reusi

vom reusi
  Comportamentul uman este rezultatul starii in care ne aflam. Cei mai multi oameni intreprind prea putine actiuni constiente pentru a-si dirija starile. Se trezesc din somn prost dispusi sau se trezesc plini de energie. Se simt bine, au o stare buna totul e frumos, oamenii le plac, viata merita traita, etc. Au o stare proasta toata lumea are ceva cu ei, nimic nu le iese, totul e impotiva lor.  In general intorsaturile bune ii inalta si cele rele ii darama. Diferenta majora intre cei care reusesc si care nu reusesc intr-o anumita actiune sta in eficienta cu care isi administreaza starile si in atitudinea pe care o au in fata nereusitei. Nimeni nu reuseste tot timpul, dar exista anumiti oameni care au capacitatea de a se transpune intr-o stare productiva aproape la comada, si care aproape intodeauna se ridica la nivelul comportamental pe care il cere ocazia respectiva.

Singur, dar nu insingurat

Singur, dar nu insingurat

singur
Solitudinea: Singur, dar nu insingurat Undeva, societatea a pierdut din vedere valoarea solitudinii. Si totusi, sa ajungi sa te cunosti prin solitudine e cheia catre imbogatirea vietii si relatiilor. Societatea noastra e atat de ancorata in atasament si implicare, in ‘ocupare’, incat timpul petrecut singur a fost pierdut.. Toti experimentam singuratatea absoluta in pantecul matern dar, din pacate, suntem prea tineri pentru a o aprecia. Odata ce ne nastem in aceasta lume agitata, cu informatii permanente, cu obligatii sociale nesfarsite, sansa de a gasi si de a aprecia darul singuratatii este mult diminuat. Dar lucrurile nu au stat intotdeauna asa. Departe de noi insine

Impactul mediilor asupra tinerilor

Impactul mediilor asupra tinerilor

impactul mediilor
Foarte multe studii dovedesc efectul negativ al violentei si al distractiei. In 15 noiembrie 2002 ziarul “EL PAIS” din Spania examina violenta si diversele medii sociale. Aducea la cunostinta un comunicat din partea guvernului francez in care se semnala ca transmiterea programelor care contin violenta pot afecta grav comportamentul adolescentilor. De aceea se recomanda ca programele care contin in cadrul lor violenta sau pornografie sa nu fie transmise decat dupa ora 22:30. Acel comunicat de asemenea prezenta niste criterii foarte stricte ptr delimitarea filmelor. O analiza de 102 filme prezentate in 4 tari europene a aratat urmatoarele: 62 dintre ele s-au dovedit a fi apte spre a fi vizionate de toate categoriile de public,in schimb in Marea Britanie nu au obtinut aprobarea decat 29, in Olanda 22 iar in Germania 16. In Spania un studiu desfasurat de un centru din Cataluna ne releva ca in timp de o saptamana se transmiteau 608  acte de violenta prin canalele de televiziune nationale si locale. Doua treimi din aceasta violenta se consuma in decursul dupa amiezei, cand copii cu varste fragede fac parte din telespectatori. Alt studiu ce s-a efectuat ne arata ca un copil vede in medie 8000 de omucideri pana sa termine scoala primara.

FENOMENE PSIHOSOCIOLOGICE ALE MEDIULUI PRIVATIV DE LIBERTATE

FENOMENE PSIHOSOCIOLOGICE ALE MEDIULUI PRIVATIV DE LIBERTATE

FENOMENE PSIHOSOCIOLOGICE ALE MEDIULUI PRIVATIV DE LIBERTATE
Cunostintele privind fenomenele psiho–sociale ce pot surveni în conditiile mediului privativ sunt necesare, deoarece institutia specializata în executarea sanctiunilor privative de libertate se deosebeste prin profilul sau psiho-social de oricare alta institutie sau grupare organizata de oameni. Venirea individului în penitenciar nu este urmarea unui act propriu de viata sau a unei obligatii cetatenesti (cum este cazul internarii într-un spital sau efectuarea stagiului militar), ci reprezinta o forma de sanctionare aplicata de societate individului care s-a abatut de la normele ei morale si juridice. Odata cu intrarea în penitenciar individul resimte, într-o masura mai mare sau mai mica, în functie de vârsta, de structura sa psihologica, de maturizarea sociala si de nivelul de cultura, efectul privarii de libertate si reactioneaza într-un mod personal la aceasta noua situatie. Socul depunerii (încarcerarii)

Motivatia

Motivatia

motivatia
Omul desfasoara multe activitati: mananca, se joaca, invata, colectioneaza lucrari de arta, isi agreseaza semenii, ii ajuta, etc. O trasatura comuna acestor activitati este motivatia, fiind primul lor element cronologic. A cunoaste motivatia unei persoane echivaleaza cu gasirea raspunsului la intrebarea ,,de ce” inteprinde o activitate. Raspunsul este dificil, deoarece cauzele declansatoare sunt multiple si nu se pot reduce la stimulii externi. Activitatea, reactiile sunt declansate si de cauze interne; ansamblul lor a fost numit motivatie de la latinescul motivus (care pune in miscare). Pentru unii psihologi, motivul este numele generic al oricarei componente a motivatiei fiind definit ca fenomen psihic ce declanseaza, directioneaza si sustine energetic activitatea. Componentele sistemului motivational sunt numeroase, variaza ca origine, mod de satisfacere si functii, clasificarea si explicarea lor fiind controversate. Cei mai multi psihologi accepta azi ca motivatia umana include trebuinte, tendinte, intentii, dorinte, motive, interese, aspiratii, convingeri. Pentru descrierea motivatiei s-au utilizat in psihologie metafore construite pe baza unor notiuni imprumutate din fizica.

Pagini