Mic dictionar de psihologie | Psiholog Psihoterapeut Psihiatru Coach | E-psiho.ro
Inregistrare
Autentificare
Inregistreaza-te
ca Specialist si promoveaza-ti articolele, evenimentele sau joburile
Pagina de facebook e-psiho Pagina de google plus e-psiho Canalul de twitter e-psiho Canalul de youtube e-psiho Feed RSS e-psiho Adaugare la bookmark e-psiho Adaugare ca motor de cautare e-psiho
Newsletter
Processing

Mic dictionar de psihologie

Mic dictionar de psihologie

dictionar de psihologie

Act ratat – fapt al vietii cotidiene, in general lipsit de importanta, care survine pe neasteptate, accidental, in comportamentul normal al unei persoane. Aceste acte sunt: lapsusurile, uitarea. In psihanaliza acestea au un sens latant si analizate pot releva anumite complexe ale persoanei.

Afazie – alterare patologica a limbajului. Este vorba nu de pierderea vorbirii ci cu o perturbare a capacitatii de utilizare a regulilor prin care se produc si se inteleg  mesajele verbale.

Agarofobie – teama nejustificata  pe care unele persoane o traiesc atunci cand se gasesc in locuri publice, in spatii largi, descoperite.

Amnezie – slabire sau pierdere a memorie.

Anamneza – ansamblu de informatii culese de catre psiholog de la client si anturajul acestuia, referitoare la dificultatea sa.

Angoasa – frica dusa la extrem, frica irationala. Este impresia unui pericol vagi minent in fata caruia ramai dezarmat si neputincios.

Anxietate – stare afectiva caracterizata printr-un sentiment de insecuritate, tulburare, difuz.

Apatie – indolenta, lipsa de energie, aparenta insensibilitate la stimularile afective.

Astenie – lipsa sau slabire a fortelor. De obicei se asociaza cu stare de oboseala permanenta pe care odihna nu o poate face sa dispara.

Autism – excesiva inchidere in sine, ducand la o desprindere de realitate si la o intensificare a vietii imaginative.

Autopuntiune – pedeapsa pe care ne-o aplicam noi insine. La baza acestui comportament sta sentimentul permanent de a fi comis o greseala.  Care poate varia de la culpabilitatea normala pana la acuzarea deliranta. In acest este cazul de melancolicii care dramatizeaza greselile cele mai obisnuite.

Boala Alzheimer – forma de dementa presenila. Consta intr-o deteriorare mentala, o dezorientare in timp si spatiu ; este insotita de tulburari de limbaj de dificultati in executarea miscarilor coordonate si in recunoasterea perceptiva.

Boala Parkinson – afectiune nervoasa caracterizata prin tremurari generalizate, hipertonie musculara si aspectul impietrit al fetei. In ciuda aparentelor bolnavul isi pastreaza intacte facultatile mentale.

Brainstorming – tehnica de grup bazata pe metoda asociatilor libere, vizand ddescoperirea de idei noi si originale in legatura cu o problema determinata.

Bulimie – apetit excesiv care il face pe subiect sa manance in mod exagerat. Bulimicul cauta sa umple un gol afectiv in mod inconstient.

Carenta afectiva – lipsa sau insuficienta a afectiunii.

Camp psihologic – toate faptele fizice, bilogice, psihologice (constiente si inconstiente) care exista la un momentdat pentru individ sau un grup, carora aceste fapte le determina comportamentul.

Cerebral – persoana la care predomina viata intelectuala.

Ciclotimie – dispozitie care evolueaza, fazic, intre veselie si tristete.  Se pot termina cu psihoza maniaco-depresiva.

Clastomanie – impulsie morbida de a distruge.

Claustrofobie – teama de spatii inchise.

Cleptomanie- impulsie morbida de a fura fara necesitate.

Compensare – actiune de contrabalansare a unei deficiente.

Complex – ansamblu de tendinte inconstientecare determina atitudinile unui individ, comportamentele sale, visele sale. Este o combinatie de trasaturi personale,  sentimente, de atitudini afective contradictorii, practic intoteauna inconstiente.

Complex de inferioritate – sentiment de insuficienta. De cele mai multe ori se manifesta prin comportamente de laudarosenie, tachinare, brutalitate, despotism sau se exprima prin idei depresive.

Compulsie – tendinta impetuoasa de a savarsi un act.

Caprolalie- limbaj obsecen sau murdar.

Defulare – actiune de a aduce in plan constient a ideiilor si tendintelor defulate.

Delir – dezordine a gandirii care face  ca faptele imaginare sa fie luate drept reale.

Deplasare – mecanism psihologic prin care o emotie este transferata de la obiectul sau la unul de substitutie.

Depresie – stare caracterizata prin tristete si o scadere a tonusului si energiei.

Dispomanie – tendinta excesiva de a consuma bauturi alcoolice im mod intermitent sau periodic.

Disonanta cognitiva – idispozitie psihica datorata partajarii intre doua idei contrarii.

Empatie – capacitatea de transpunere in situatia altuia, de a trai emotiile acestuia

Exchibitionism – impulsiune morbida de a isi arata organele genitale in public. In psihanaliza interpretarea exchibitionismului inseamana un complex la castrarii si prin acest gest persoana se asigura de posesia lor.

Extraversiune – tendinta de a se orienta spre exterior, de a isi exprima sentimentele.

Fabulatie –relatarea unor fapte imaginare ca find reale.

Fetishism – deviatie sexuala care se manifesta prin atasamentul erotic fata de obiecte sau una din partile corpului semenului.

Fixatie – atasament excesiv fata de o persona, un obiect sau o reprezentare inconstienta.

Fobie – teama irationala si obsedanta referitoare la anumite obiecte sau situatii.

Frigiditate -  imposibilitate pentru o femeie de a trai senzatii voluptoase in timpul unui act sexual.

Frustare – stare a celui care este privat de o satisfactie legitima, care este inselat in asteptarile sale.

Grafoterapie – forma de terapie bazata pe exercitii de scris.

Gregarsim – tendinta de ase aduna, de a trai in grup.

Hiperemotivitate- tendinta de a reactiona exagerat la evenimente.

Hipnoza – stare apropiata de somnul partial, provocata in mod artificial prin fixarea atentiei unui obiect stralucitor si prin sugestie, stare in care subiectul ramane capabil sa asculte de undele oridine date de hipnotizator

Idee fixa – idee permanenta, preocupanta, obsedanta, care rezista analizei intelectuale si de care subiectul nu poate scapa.

Idei de persecutie – convingere a unui subiect care se crede expus relei-vointe a anturajului sau.

Identificare – mecanism psihologic inconstient prin care un individ isi modeleaza conduita pentru a semana altei persoane.

Impotenta – imposibilitatea de a savarsi un act sexual, din lipsa de erectie. Impotenta pe fond psihologic poate fi legata de teama de esec sexual, de atitudinea femeii (ironica, rezervata) sau de o educatie severa. Impotenta nevrotica survine la persoane emotive care nu si-au lichidat teama infantila de castrare si care se simt culpabilizate de experienta sexuala.

Intuitie – intekegere imediata si irationala a realului.

Ipohondrie – preocupare excesiva a unei persoane de starea sanatatii sale.

Isterie – nevroza care se exprima corporal.

Manie – stare de excitatie psihomotorie si de exaltare psihica, asociata cu logoree, euforie, si turbulenta.

Masochism – perversine sexuala caracterizata prin placerea erotica extrasa din suferinta. Comportamentul de tip masochist poate fi intepretat ca o incercare de a obtine iertarea din martea unei « constiinte morale » de o serveritate exceptionala, printr-un sacrificiu prealabil de neutraliza angoasa legata de placerea sexuala interzisa.

Megalomanie- supraestimare deliranta a propriilor capacitati.

Mentism – succesiune rapida de idei sau de imagini care scapa atentiei slabite a subiectului, constient de lucrul acesta dar nereusind sa le controleze.

Neurastenie – stare nevrotica in care oboseala constituie principalul simptom.

Nevroza – tulburare mentala care nu atinge facultatile esentiale ale personalitatii.

Obezitate- exces ponderal. Din punct de vedere psihologic se dezvolta pe un fond de insecuritate afectiva.

Obsesie – preocupare intelectuala sau afectiva care asediaza constiinta.

Panica – spaima subita si adesea neintemeiata.

Paranoia – psihoza cronica a carei caracteristica este un delir sistematizat, adica coerent, clar, logic, cu punct de pornire intr-o idée precisa.

Proiectie – mecanism psihologic de aparare a Eului, constand in a-i atribui in mod inconstient altcuiva si, cel mai adesea, de a percepe in lumea exterioara propriile impulsii, idei, intentii, conflicte interioare.

Psihanaliza – metoda de tratament al tulburarilor mentale, metoda care se bazeaza pe investigatia psihologica, abisala, devenind « stiinta a inconstientului »

Psihastenie- nevroza caracterizata de un sentiment de incompletitudine, preocupari obsedante, scrupule, timiditate si o slabire generala a vointei.

Psihodrama – tehnica psihoterapeutica care utilizeaza jocul dramatic liber si urmareste dezvoltarea activa a spontaneitatii subiectilor.

Psihoterapie – aplicare metodica a unor tehnici determinate, pentru restabilirea echilibrului afectiv al unei persoane.

Psihoza – maladie mentala grava, caracterizata printr-o pierderea contactului cu realul si alterarea funciara a legaturii interumane, cauza de inadaptare sociala a subiectului.

Rationalizare -  justificare a unei conduite a carei motive autentice sunt ignorate.

Refulare – mecanism psihologic inconstient de aparare al Eului, prin care sentimentele, amintirile si impulsiile neplacute sau in dezacord cu persoana sociala sunt mentinute in afara campului constiintei.

Schizofrenie – stare patologica definita printr-o ruptura de contact cu lumea inconjuratoare, retragerea din realitate, precum si printr-o gandire autista.

Stres – stare in care se gaseste un organism amenintat de dezechilibru sub actiunea unor agenti sau conditii care pun in pericol mecanismele sale homeostatice.

Sublimare – derivarea unei energi instinctuale catre un scop social elevat.

Substitutia – inlocuirea unui obiect prin altul sau a unei activitati prina alta, analoaga. Substitutia da iluzia a satisfacerii unei nevoi fara a o potoli.

Sugestibilitate – aptitudine de a primi sugestii, adica de a reactiona la un semnal in mod masinal, fara participarea activa a vointei.

Tabu – caracter interzis si sacru al unui obiect.

Training autogen – metoda de relaxarecare consta in determinarea subiectului de a se decontracta, de a obtine o destindere psihofiziologica perfecta printr-o concentrare asupra sa.

Transfer – raport al unei deprinderi dobandite intr-un domeniu asupra unei activitati similare. Proces psihologic legat de automatismele repetitiei, care tinde sa reporteze asupra unor persoane sau obiecte, in aparenta neutre, emotii si atitudini din copilarie. In practica psihanalitica, relatie afectiva pe care pacientul o stabileste cu psihanalistul, relatie nedaptata la situatia terapeutica reala si determinata de structuri anacronice.

Adaugă comentariu nou

CAPTCHA
Această întrebare este pentru a testa dacă sunteţi un vizitator uman şi pentru a preveni spam-ul automat la trimiteri.
Imagine CAPTCHA
Introdu caracterele din imagine.