Psiholog Psihoterapeut Psihiatru Coach - E-psiho.ro
Inregistrare
Autentificare
Inregistreaza-te
ca Specialist si promoveaza-ti articolele, evenimentele sau joburile
Pagina de facebook e-psiho Pagina de google plus e-psiho Canalul de twitter e-psiho Canalul de youtube e-psiho Feed RSS e-psiho Adaugare la bookmark e-psiho Adaugare ca motor de cautare e-psiho
Newsletter
Processing

Si tu crezi ca dragostea este rupta din basme?

Si tu crezi ca dragostea este rupta din basme?

Auzim la tot pasul cat este de importanta comunicarea.

Comunicarea este cheia succesului.

Comunicarea este totul in relatie.

Daca nu spui ce simti, pierzi.

Nu tine in tine, spune, descarcata-te, altfel vei exploda.

Ne folosim de cuvinte pentru a transmite un mesaj, ne folosim de cuvinte pentru a manipula, ne folosim de cuvinte pentru a ascunde diverse idei, stari, trairi.

Folosim cuvinte cu o rezonanta puternica fara sa le stim intelesul.

Pare a fi totul mecanic:

Multumesc

Te iubesc

Te rog

Sunt Recunoscatoare

Te ador

Iarta-ma

Imi cer scuze

Te sarut

Chiar si intr-o conversatie telefonica, cand o incheiem, „Te iubesc”, a devenit un fel de salut robotizat.

Gandurile se transforma in cuvinte iar cuvintele se materializeaza in fapte.

Intr-o societate de consum, in care verbul A AVEA si-a construit regatul, A Fi si A Face sunt doar vasali.

Suntem ahtiati dupa avere:

Munceste mult acum, trage din greu, ca la batranete nu o sa mai aibe nimeni grija de tine.

Dormim cu banii sub saltea.

Dormim cu banii in ciorap.

Trebuie sa iti iei un barbat cu bani, trebuie sa iti asiguri viitorul.

FENOMENE PSIHOSOCIOLOGICE ALE MEDIULUI PRIVATIV DE LIBERTATE

FENOMENE PSIHOSOCIOLOGICE ALE MEDIULUI PRIVATIV DE LIBERTATE

FENOMENE PSIHOSOCIOLOGICE ALE MEDIULUI PRIVATIV DE LIBERTATE

Cunostintele privind fenomenele psiho–sociale ce pot surveni în conditiile mediului privativ sunt necesare, deoarece institutia specializata în executarea sanctiunilor privative de libertate se deosebeste prin profilul sau psiho-social de oricare alta institutie sau grupare organizata de oameni.

Venirea individului în penitenciar nu este urmarea unui act propriu de viata sau a unei obligatii cetatenesti (cum este cazul internarii într-un spital sau efectuarea stagiului militar), ci reprezinta o forma de sanctionare aplicata de societate individului care s-a abatut de la normele ei morale si juridice.

Odata cu intrarea în penitenciar individul resimte, într-o masura mai mare sau mai mica, în functie de vârsta, de structura sa psihologica,

de maturizarea sociala si de nivelul de cultura, efectul privarii de libertate si reactioneaza într-un mod personal la aceasta noua situatie.

Socul depunerii (încarcerarii)

Utilizarea testului de diagnostic pulsional Szondi în selecţia şi orientarea profesională

Utilizarea testului de diagnostic pulsional Szondi în selecţia şi orientarea profesională

 

Testul de diagnostic pulsional Szondi are la bază o teorie complexă asupra pulsiunilor, a căror dinamică îşi propune să o evalueze. În concepţia autorului, pulsiunea este o forţă care acţionează din interiorul organismului, încercând să obţină satisfacere prin obiecte specifice din ambianţă.

Stima de sine

Stima de sine

stima de sine

STIMA DE SINE – Cum sa te iubesti pe tine pentru a te intelege mai bine cu ceilalti

Dr. Cristina Vâţă
Medic primar psihiatru, Centrul medical Interservisan Cluj-Napoca

Stima de sine se bazeaza pe trei ingrediente :
-    increderea in sine
-    conceptia despre sine
-    iubirea de sine
precum si o bune dozare si relaţie intre ele.

1. IUBIREA DE SINE :
Este neconditionata in ciuda defectelor si a limitarilor, o voce interioara care ne spune ca suntem demni de iubire si respect.

-nu depinde de performanţele noastre
-nu ne fereste de suferinţă si de indecizie
- ne apară de disperare
« Soclul » stimei de sine elementul cel mai profund si cel mai intim
Depinde de « hrana afectiva » primita in copilaria noastra. Carentele iubirii de sine in practica clinică sunt cele mai dificil de
compensat. Frecvent apare o carenţa , o lipsă a iubirii de sine in tulburările de personalitate de toate felurile in care relaţionarea  cu
ceilalţi este deficitară  si orice relaţie se indreaptă spre conflict si/sau esec.

Motivatia

Motivatia

motivatia

Omul desfasoara multe activitati: mananca, se joaca, invata, colectioneaza lucrari de arta, isi agreseaza semenii, ii ajuta, etc. O trasatura comuna acestor activitati este motivatia, fiind primul lor element cronologic.

A cunoaste motivatia unei persoane echivaleaza cu gasirea raspunsului la intrebarea ,,de ce” inteprinde o activitate. Raspunsul este dificil, deoarece cauzele declansatoare sunt multiple si nu se pot reduce la stimulii externi. Activitatea, reactiile sunt declansate si de cauze interne; ansamblul lor a fost numit motivatie de la latinescul motivus (care pune in miscare).

Pentru unii psihologi, motivul este numele generic al oricarei componente a motivatiei fiind definit ca fenomen psihic ce declanseaza, directioneaza si sustine energetic activitatea. Componentele sistemului motivational sunt numeroase, variaza ca origine, mod de satisfacere si functii, clasificarea si explicarea lor fiind controversate. Cei mai multi psihologi accepta azi ca motivatia umana include trebuinte, tendinte, intentii, dorinte, motive, interese, aspiratii, convingeri.

Pentru descrierea motivatiei s-au utilizat in psihologie metafore construite pe baza unor notiuni imprumutate din fizica.