Psiholog Psihoterapeut Psihiatru Coach - E-psiho.ro
Inregistrare
Autentificare
Inregistreaza-te
ca Specialist si promoveaza-ti articolele, evenimentele sau joburile
Pagina de facebook e-psiho Pagina de google plus e-psiho Canalul de twitter e-psiho Canalul de youtube e-psiho Feed RSS e-psiho Adaugare la bookmark e-psiho Adaugare ca motor de cautare e-psiho
Newsletter
Processing

Sindromul alienarii parentale - Tipuri de părinţi alienatori

Sindromul alienarii parentale - Tipuri de părinţi alienatori

 

Sindromul alienarii parentale - Tipuri de părinţi alienatori

Gardner identifică trei tipuri de părinţi alienatori: naiv, activ şi obsesiv.

Formula fericirii

Formula fericirii

 

   Dupa ce am descoperit ca formula fericirii mele se afla in mine, in lucrurile mici si in toate fericirile oamenilor cu adevarat fericiti, am mai descoperit ceva: fericirea se afla in multe alte locuri, de la muschii fetei, care se transforma cand starea de fericire ne transforma pe noi insine in indivizi mandri de a schita un suras chiar si atunci cand el nu isi gaseste locul, pana la sectiuni al creierului care, la randul lor, se transforma in momentele pretioase pe care le gustam din plin...    

  Despre asta si multe alte lucruri extrem de interesante vorbeste Stefan Klein in cartea cu acelasi titlu ("Formula fericirii").O carte pe care "am furat-o" de pe etajera colegei de camera si pe care am citit-o dintr-o rasuflare! O perspectiva stiintifica asupra fericirii nu e de ici, de colo si pe cuvant ca merita probat!     

Ce se afla in spatele monogamiei in serie?

Ce se afla in spatele monogamiei in serie?

Monogamia in serie: trecerea de la o relatie sentimentala la alta, fara pauza intre cele doua. De ce devine tot mai comuna?
Cunoastem fiecare cel putin o persoana care intotdeauna este implicata intr-o relatie, chiar si imediat dupa o despartire. In ultima vreme, monogamia in serie - trecerea de la o relatie monogama la alta- a devenit un trend tot mai popular si acceptat in lumea dating-ului. De ce?
Monogamiii in serie cred in general intr-un model ideal de iubire si in importanta angajamentului fata de un partener, insa sunt rezervati in a crede ca dragostea adevarata se intalneste o singura data in viata. De ce sa ne legam de un Fat-Frumos toata viata, cand ne putem gasi unul nou de indata ce farmecul celui dintai se diminueaza?
Pentru multi oameni, relatiile par sa fie automatizate, asemeni pregatirii cafelei de dimineata sau servirea cinei seara de seara. Este curios cum unii dintre noi reusesc sa aibe atat de multe relatii de lunga durata, in timp ce altii fug speriati de angajament o data ce au incheiat o relatie serioasa. Sa fie frica de singuratate? Norocul? Genetica? Este ceva gresit in a-ti acorda o pauza pentru a petrece mai mult timp pentru tine inainte de a incepe o noua relatie?
Monogamia nu este instinctiva...

Psihologia şi studiul accidentelor de munca

Psihologia şi studiul accidentelor de munca

Incidentele şi accidentele sunt forme de disfuncţionalitate în cadrul sistemului “om-maşina-mediu”. Din punct de vedere economic, se face distincţie între accident şi incident, criteriul constituindu-l amploarea şi gravitatea urmărilor. În ambele cazuri este vorba de un eveniment neprevăzut care întrerupe buna desfăşurare a activităţii, dar cu pagube materiale şi victime umane, în cazul accidentului.

Din punct de vedere psihologic, această distincţie nu contează, deoarece atât incidentele, cât şi accidentele intră în categoria unică a acţiunilor greşite; ele sunt asociate cu un factor de conjunctură în funcţie de care au sau nu repercusiuni grave asupra activităţii şi securităţii oamenilor implicaţi în sistem. Urmările, uneori dramatice ale accidentelor au constituit unul dintre primii factori care au determinat aplicaţii ale psihologiei în domeniul muncii.

Printre primele cercetări vizând identificarea cauzelor psihologice ale accidentelor se numără cele efectuate de H. Mustenberg în 1912 asupra conducătorilor de tramvaie, de W. Moede şi C. Piorkowski între 1915-1919 asupra conducătorilor auto din armată, precum şi ale lui M. Greenwood şi H. M. Woods, între 1914-1918, în uzinele de armament engleze. După cum arată M. Couméton (1949), cei din urmă au abordat studiul cu următoarele ipoteze, care urmau să fie confirmate sau infirmate: